5 echipe de studenți au dezvoltat prototipuri în cadrul hackathon-ului Smart Destination din Brașov

Săptămâna trecută a avut loc primul hackathon de open data la Brașov susținut de Orange Fab, Iceberg, Agenția Metropolitană Brașov și coordonat de Conf. dr. Teodor-Ștefan Bîldea, din partea Universității Translivania din Brașov.

5 echipe de studenți au analizat fluxuri de date deschise, au dezvoltat programe de analiză și au venit cu sugestii de îmbunătățire a vieții în comunitate pe baza observațiilor extrase.

În cadrul parteneriatului strategic de susținere a inovației în regiune, Orange a instalat, cu susținerea Regiei Autonome de Transport Brașov, soluția Business Wi-Fi Mobile în 11 autobuze ce merg pe ruta Brașov – Poiana Brașov. În 6 dintre acestea au fost incluși și senzori de măsurare a calității aerului de tip Smoggie-PM, dezvoltați de uRADMonitor, startup ce a făcut parte din programul Orange Fab. Studenții au avut astfel acces prin API la seturi de date precum:

• date de GPS despre circulația autobuzelor de pe ruta Brașov-Poiana Brașov
• date despre calitatea aerului în Brașov colectate de senzorii uRADMonitor instalați în autobuze
• date statistice și anonimizate despre călătorii ce au utilizat serviciul de mobile WiFi din autobuze pe ruta Brașov – Poiana Brașov
• date statistice despre tipurile de bilete de transport achiziționate de către călătorii pe ruta Brașov – Poiana Brașov

“Am fost foarte încântat să coordonez din partea Universității Transilvania din Brașov acest hackathon de explorare de date pe tema Smart Destination. Transformarea digitală este o certitudine iar acest tip de competiții cu teme și date ancorate în viața reală reprezintă oportunități extraordinare pentru studenți de a își demonstra aptitudinile în realizarea și prezentarea de idei de aplicații ale inteligenței artificiale cu impact în economie.

Îmi doresc să pot organiza tot mai multe astfel de competiții din partea Universității Transilvania astfel ca studenții din diferitele specializări tangente transformării digitale să poată beneficia de date reale și pentru cercetare dincolo de competiție, continuări posibile fiind proiectele lor de licență și disertație sau, de ce nu, idei de start-upuri în domeniul IT. Mulțumesc pe această cale Orange și Iceberg+ pentru că au inițiat acest demers împreună cu Agenția Metropolitană Brașov, punând la dispoziție infrastructura și datele. Felicit toate echipele participante, juriul  a apreciat la unison toate prezentările.”– a declarat Conf. dr. Teodor-Ștefan Bîldea, Departamentul de Managment și Informatică Economică, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, Universitatea Transilvania din Brașov.

Echipa câștigătoare a fost formată din:

• Cristina Gabriela Gavrilă - Facultatea de Matematică și Informatică, anul II, Licență, Informatică Aplicată
• Andrei Ioan Curta  - Facultatea de Matematică și Informatică, anul I, Master, Tehnologii Moderne în Ingineria Sistemelor Soft
• Silviu Robert Hădadea - Facultatea de Inginerie Electrică și Stiința Calculatoarelor, anul II, Licență, Automatică și Informatică Aplicată

“Ne-am înscris în această competiție în primul rând pentru experiență. De multe ori studenții sunt nemulțumiți de lipsa perspectivei unei situații reale de a aplica diverse cunoștințe acumulate, iar noi am văzut în această activitate o posibilitate de a lucra cu un set de date real, pe o problemă actuală și de interes.

Abordarea noastră a presupus trei direcții de analiză, dar mai ales prezentarea concluziilor obținute și a posibilelor utilizări ale acestora într-un mod accesibil posibililor factori de decizie. Proiectul a inclus analiza comportamentului călătorilor de pe linia 20, în urma situației validărilor puse la dispoziție.

În acest context, ne-am oprit asupra modului în care operatorul public de transport RATBV își poate adapta strategia atat în ceea ce privește programul autobuzelor care să răspundă gradului de încărcare, posibile colaborări cu agenți economici din Poiana Brașov, dar și o reevaluare a rentabilității anumitor modalități de obținere a titlurilor de călătorie. O altă secțiune se referă la situația poluării în Brașov, folosind datele înregistrate de senzorii mobili plasați pe șase autobuze cu diferite trasee.

Ținând cont de informațiile puse astfel la dispoziție, am dorit să identificăm așa numitele „zone-problemă” ale orașului, dar și posibile cauze ale acestui fenomen, evidențiind totodată modul în care situația poluării poate fi un criteriu în influențarea deciziilor imobiliare sau semnale de alarmă pentru administrația locală.

Poate cel mai surprinzător aspect pe care l-am descoperit în contextul analizării datelor este legat de nivelul de poluare ridicat de pe timpul nopții, în contrast cu orele de vârf în care suntem obișnuiți cu o intensificare a aglomerării în trafic, la care ne-am fi așteptat inițial să se înregistreze valori mai mari.

Acest fenomen se datorează pe de-o parte condițiilor meteorologice specifice nopții, particulelor cumulate pe parcursul zilei, dar ne putem gândi și la impactul pe care îl au agenții industriali din zona metropolitană, orașe cunoscute ca fiind afectate de poluare înregistrând o tendință similară.”

Iată câteva observații interesante și de la membrii altor echipe participante:

• Luisa Danalachi, Universitatea Transilvania, Facultatea de Matematică și Informatică

“Am plecat de la analiza seturilor de date 'uRADMonitor' și 'Validari pe linia 20'. Am încercat să găsesc corelații între date precum:
1. cantitatea de PM2.5 emisă în timpul săptămânii și în timpul weekend-ului.
2. cantitatea de PM2.5 și momentele de staționare ale autobuzului.
3. cantitatea de PM2.5 emisă în timpul orelor de vârf și non vârf în ultimele două săptămâni
4. temperatura și numărul de călător
O observație interesantă e faptul că în weekend nivelul de poluare crește pe drumul de Poiana.”

• Cristian Jugaru - Universitatea Transilvania, Matematica informatică, anul II
• Iulia-Maria Carp - Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Informatică, anul II

“Am dezvoltat o aplicație care încearcă să prezică numărul de călători pe linia 20 în funcție de temperatură
O observație interesantă, dar nu surprinzătoare este legătura între condițiile meteorologice și numărul de călători, mai ales în Poiana Brașov unde se merge în principal pentru a practica sporturi de iarnă.”

• Vlad - Facultatea de Matematică Informatică, Universitatea Transilvania
• Ioana -  Facultatea de Științe Economice, Universitatea Transilvania

"În cadrul hackatonului ne-am ocupat de analiza exploratorie a datelor colectate cu ajutorul unor senzori montați pe una dintre cele mai populate linii de transport în comun din Brașov.
Aceste date au făcut referire la poluarea din oraș dar și la date specifice despre utilizatorii rețelei Wi-Fi din autobuze.
Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care noi le-am aflat a fost faptul că aglomerarea mijlocului de transport sau staționarea excesivă în trafic nu sunt neapărat factorii principali de poluare. De fapt, sunt o grămadă de variabile (temperatură, presiune atmosferică, umiditate, ziua săptămânii, ora, etc) care influențează în mod pozitiv creșterea poluării. Cu toate acestea, este clar. Dacă ne-am lăsa mașina acasă și am merge mai des cu mijloacele de transport în comun (și acestea ar trebui să fie electrice), poluarea cu siguranță ar scădea la cote pe care toți locuitorii Brașovului le-ar aprecia."